Sistemul judiciar, mass-media și opinia publică din România au fost surprinse zilele trecute de o ripostă spontană a SNGJ Dicasterial, care, printr-un comunicat lansat în spațiul public, a intervenit pentru ca vocea grefierului român să se facă auzită în vederea apărării reputației profesiei.

De ce au ripostat grefierii? Pe de o parte, pentru că sunt reprezentați și au înțeles că numai printr-o formă de organizare, în condițiile legii, își pot apăra profesia, iar, pe de altă parte, pentru că în ultima perioadă i-au fost aduse grave prejudicii de imagine, la care se adaugă problemele privind statutul acestei profesii, atât din punct de vedere administrativ-organizațional, cât și din punct de vedere al drepturilor de natură salarială.

Până în anul 2004, pentru ”Familia” ocupațională de funcții bugetare ”Justiție”, exista Legea nr. 92/1992 privind organizarea judiciară, care conținea prevederi cu privire la corpul magistraților, personalul auxiliar, administrativ și de serviciu din instanțe și parchete și Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

În anul 2004 a avut loc „marea schismă” a sistemului judiciar din România, când, categoriile profesionale din instanțe și parchete au fost separate, statutul acestora fiind reglementat de legi distincte, iar personalul auxiliar din instanțe și parchete a devenit personal auxiliar de specialitate, astfel cum este reglementat în Legea nr. 567/2004.

                                                               

De la acel moment, însă, profesia de grefier, în loc să evolueze, a intrat într-un declin de identitate și de imagine continuu, întrucât, deși condițiile de recrutare și numire s-au schimbat, atribuțiile au sporit, iar pregătirea profesională a grefierilor a evoluat, nu s-a transpus și într-o recunoaștere legislativă.

Grefierul român este absolvent de studii superioare juridice și chiar postuniversitare (Școala Națională de Grefieri recrutează grefieri exclusiv din rândul absolvenților cu studii superioare juridice), iar atribuțiile stabilite în sarcina sa potrivit regulamentelor de ordine interioară ale instanțelor și parchetelor sunt complexe și în raport cu nivelul studiilor superioare juridice. Mai mult, prin intrarea în vigoare a noilor coduri a operat un transfer de atribuții de natură administrativă de la magistrați către grefieri.

Trebuie să arătăm că grefierul român nu este un simplu scrib, dactilograf și că nu suntem „bocănitori” cum am fost numiți chiar de un ministru de resort… Să arătăm că grefierul român nu este un „auxiliar” al sistemului și că participă efectiv la înfăptuirea actului de justiție, fiind implicat direct, alături de judecători și procurori în desfășurarea procesului de judecată și a anchetelor penale, ședințele de judecată și anchetele penale neputându-se desfășura fără participarea grefierului.

Prin urmare, grefierul este personal de specialitate judiciară, iar nu un personal auxiliar de specialitate, care are același regim de interdicții și incompatibilități ca magistrații și trebuie să i se recunoască rolul efectiv în înfăptuirea actului de justiției.

În timp ce, pentru alte categorii profesionale din sistem este posibilă elaborarea unor noi statute ale profesiei sau actualizarea acestora, pentru grefieri nu, deși actualul statut al profesiei este căzut în desuetudine, realitățile și nevoile sistemului judiciar s-au schimbat și în ceea ce privește profesia de grefier, iar Curtea Constituțională a pronunțat decizii și cu privire la această categorie profesională ale căror prevederi trebuie armonizate și puse în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, acestea fiind o parte din argumentele, comune, din expunerea de motive pentru adoptarea legilor justiției.

Fără o recunoaștere profesională și salarizarea categoriei profesionale a avut de suferit pe parcursul anilor, timp de 10 ani de zile grefierii transformându-se în justițiabilii sistemului pentru obținerea drepturilor salariale pe cale judecătorească, cu hotărâri judecătorești definitive și irevocabile nepuse în plată sau, în cazul celor puse în executare, eșalonată plata drepturilor restante pe 5 ani.

Grefierii desfășoară un raport de muncă atipic, nu au contract individual de muncă, încadrați prin decizii administrative și sunt în subordinea a 36 de angajatori diferiți – Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 15 curți de apel, 15 parchete de pe lângă curțile de apel, D.N.A. și D.I.I.C.O.T., Curtea Militară de Apel și Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Angajatorii au aplicat și aplică neunitar legea salarizării și au creat haos în ceea ce privește salarizarea grefierilor, deși însuși Ministrul Muncii și Justiției Sociale a intervenit pentru corectarea erorilor și înlăturarea discriminărilor create, iar Ministrul Justiției a emis circulară prin care recomandă modul de calcul…

Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea reprezintă singura categorie profesională care nu are un compartiment de specialitate în cadrul Ministerului Justiției, care să gestioneze din punct de vedere profesional activitatea grefierilor.

Cu toate astea, Consiliul Superior al Magistraturii și o parte din președinții curților de apel se opun intenției Ministerului Justiției de gestionare a carierei grefierilor și de preluare a acestora din punct de vedere salarial în subordinea ministerului, având în vedere diferențele existente între grefieri, ca urmare a aplicării neunitare a legii salarizării.

De ce au ripostat grefierii? Aceasta-i întrebarea…

Pentru că doresc identitate profesională și pentru că nu doresc să fie Acarul Păun, vinovatul de serviciu sau cel mai mic în grad care răspunde întotdeauna pentru erorile … sistemului?


1 comentariu

Ilie Mioara · 10 noiembrie 2018 la 2:03

In sfârsit s-au hotărât si grefierii sa explice societăți românești rolul unui grefier alături de magistrat. Sa stiti ca asa cum studiază judecătorul actele existente intr un dosar,asa le studiază si grefierul, ba mai mult grefierul se îngrijește de atașarea actelor depuse la dosar
,numerotarea, întocmirea listelor de sedinta cu asezarea dosarelor după obiect, data înregistrării etc.In sala de sedintă grefierul apelează părțile din fiecare dosar in parte si face referatul cauzei respectiv : ;in cauza nr… au răspuns. …arătând care părți sunt prezente care lipsesc. Apoi arată motivul amânări. Apoi toate măsurile dispuse de judecător.,toate cererile părților, avocaților, procurorilor, consilierilor juridico etc.Sunt consemnate de grefier care după o sedintă cu 60 dosare, trebuie sa redacteze incheierile in care sa consemneze tot ce s a solicitat in sala de judecată, sa întocmească adrese pt relatii necesare soluționării cauzelor .Tehnoredacteaza sentințe cum ar fii :pensii întreținere minor, transf.amenzi, divorț prin acord, tranzacții, încuviințarea silită etc. Când esti de serviciu la arestări preventive care de obicei sunt după program,!pleci din instanța pe la 24insa dimineața sa fii apt de muncă cz daca nu aveam un sef care ne spunea Sunt zece la poarta. Si ce dacă muncim,mai grav este ca nu ne este recunoscută muncă chiar de către unii magistrații care stiu cât efort depunem sa fim la zi cu lucrările si chiar sa fie si domniile lor la zi. Asa ca dragi colegi mai tineri luptati sa fiți respectați si sa vi se recunoască muncă depusă de voi si faceți ca toți sa înțeleagă ca si grefierul participa la înfăptuirea actului de justitie. In rest uniți vă si respectați va.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *