Vreau card de membru!

Despre pensiile ”speciale” ale personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete nu beneficiază de pensie specială, ci de pensie de serviciu, ca recompensă a zecilor de ani în care și-a desfășurat activitatea în slujba justiției, într-un regim de interdicții și incompatibilități pe care alte categorii profesionale nu îl au, însă, beneficiază de pensie ”specială”.

Potrivit Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea:

  • Art. 2 alin. (1) În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea”;
  • Art. 68 ind. 5 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (…) cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu,(…)”

După cum se poate observa din lecturarea celor două texte de lege, personalul auxiliar de specialitate participă efectiv la îndeplinirea actului de justiție, ședințele de judecată neputându-se desfășura fără prezența grefierilor. Mai mult, textul de lege impune îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate și împlinirea vârstei de 60 de ani.

Prin urmare, singura ”facilitate” de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate este reducerea vârstei de pensionare față de vârsta standard prevăzută de lege, întrucât stagiul de cotizare de 25 de ani în condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și uzura psihică justifică acordarea pensiei de serviciu, nefiind vinovați grefierii pentru eliminarea grupelor de muncă sau neincluderea acestei categorii ca desfășurând activitatea în grupă de muncă, cu consecințele legale ce decurg de aici sub aspectul reducerii vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare în grupă de muncă.

Mai mult, întreaga categorie profesională numără aproximativ 8000 de persoane, iar de pensie nu ajung să se bucure decât câteva sute de grefieri, restul, fie decedează în activitate, fie la câteva luni după ce ating pragul de vârstă instituit de lege pentru pensionare.

Activitatea desfășurată de grefieri în instanțe și parchete este supusă unei uzuri psihice, dar mai ales fizice, și ne referim aici la anticele mașini de scris cu o greutate medie de peste 6 kg și care au fost cărate efectiv pe brațe de aceștia, dublate de zecile și sutele de volume ale dosarelor de urmărire penală și miile de dosare aflate pe rolurile instanțelor, care au avut onoarea să fie cărate în cărucioare abia în ultimii 5-10 ani… Iar, în ultima perioadă de programe statistice și de înregistrare și transcriere a ședințelor de judecată. Și urmează dosarul electronic, anunțat de ministrul justiției.

Ca să nu mai vorbim de condițiile în care își desfășoară activitatea și care nu corespund din punct de vedere al sănătății și securității în muncă sau despre lipsa arhivelor și nivelul ridicat de bacterii și modul în care sunt depozitate dosarele ”manipulate”… tot de grefieri, fie ai arhivari, registratori sau de ședință.

Cu atât mai mult, legea ”conferă” grefierilor statutul de ”privilegiați” prin instituirea unui regim de interdicții și incompatibilități:

Potrivit art. 77 din Legea nr. 567/2004:

(1)Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
(2)Grefierilor le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Astfel, spre deosebire de alte categorii de bugetari, personalului auxiliar de specialitate îi este interzisă desfășurarea oricăror alte activități, cu excepția celor didactice, salariul reprezentând singura sursă de venit, iar acordarea pensiei de serviciu după o activitate de cel puțin 25 de ani în sistem nu poate fi privită ca un beneficiu ”special”.

Mai mult, sistemul judiciar din România trebuie să evolueze inclusiv în ceea ce privește profesia de grefier și rolul acesteia la înfăptuirea actului de justiție, în prezent, aproximativ 90% din grefieri sunt absolvenți de studii superioare juridice, iar, prin intrarea în vigoare a noilor coduri au fost transferate o serie de atribuții de la magistrați către grefieri.

Prin urmare, creșterea rolului grefierului în înfăptuirea actului de justiție trebuie să fie privită și prin asigurarea unei salarizări corespunzătoare, prin raportare directă tocmai la regimul de interdicții și incompatibilități și desfășurarea activității în condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, precum și pentru asigurarea unei stabilități în sistem, prin intermediul unei pensii de serviciu.

Despre pensiile ”speciale” ale personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete

Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete nu beneficiază de pensie specială, ci de pensie de serviciu, ca recompensă a zecilor de ani în care și-a desfășurat activitatea în slujba justiției, într-un regim de interdicții și incompatibilități pe care alte categorii profesionale nu îl au, însă, beneficiază de pensie ”specială”.

Potrivit Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea:

  • Art. 2 alin. (1) În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea”;
  • Art. 68 ind. 5 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (…) cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu,(…)”

După cum se poate observa din lecturarea celor două texte de lege, personalul auxiliar de specialitate participă efectiv la îndeplinirea actului de justiție, ședințele de judecată neputându-se desfășura fără prezența grefierilor. Mai mult, textul de lege impune îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate și împlinirea vârstei de 60 de ani.

Prin urmare, singura ”facilitate” de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate este reducerea vârstei de pensionare față de vârsta standard prevăzută de lege, întrucât stagiul de cotizare de 25 de ani în condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și uzura psihică justifică acordarea pensiei de serviciu, nefiind vinovați grefierii pentru eliminarea grupelor de muncă sau neincluderea acestei categorii ca desfășurând activitatea în grupă de muncă, cu consecințele legale ce decurg de aici sub aspectul reducerii vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare în grupă de muncă.

Mai mult, întreaga categorie profesională numără aproximativ 8000 de persoane, iar de pensie nu ajung să se bucure decât câteva sute de grefieri, restul, fie decedează în activitate, fie la câteva luni după ce ating pragul de vârstă instituit de lege pentru pensionare.

Activitatea desfășurată de grefieri în instanțe și parchete este supusă unei uzuri psihice, dar mai ales fizice, și ne referim aici la anticele mașini de scris cu o greutate medie de peste 6 kg și care au fost cărate efectiv pe brațe de aceștia, dublate de zecile și sutele de volume ale dosarelor de urmărire penală și miile de dosare aflate pe rolurile instanțelor, care au avut onoarea să fie cărate în cărucioare abia în ultimii 5-10 ani… Iar, în ultima perioadă de programe statistice și de înregistrare și transcriere a ședințelor de judecată. Și urmează dosarul electronic, anunțat de ministrul justiției.

Ca să nu mai vorbim de condițiile în care își desfășoară activitatea și care nu corespund din punct de vedere al sănătății și securității în muncă sau despre lipsa arhivelor și nivelul ridicat de bacterii și modul în care sunt depozitate dosarele ”manipulate”… tot de grefieri, fie ai arhivari, registratori sau de ședință.

Cu atât mai mult, legea ”conferă” grefierilor statutul de ”privilegiați” prin instituirea unui regim de interdicții și incompatibilități:

Potrivit art. 77 din Legea nr. 567/2004:

(1)Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
(2)Grefierilor le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Astfel, spre deosebire de alte categorii de bugetari, personalului auxiliar de specialitate îi este interzisă desfășurarea oricăror alte activități, cu excepția celor didactice, salariul reprezentând singura sursă de venit, iar acordarea pensiei de serviciu după o activitate de cel puțin 25 de ani în sistem nu poate fi privită ca un beneficiu ”special”.

Mai mult, sistemul judiciar din România trebuie să evolueze inclusiv în ceea ce privește profesia de grefier și rolul acesteia la înfăptuirea actului de justiție, în prezent, aproximativ 90% din grefieri sunt absolvenți de studii superioare juridice, iar, prin intrarea în vigoare a noilor coduri au fost transferate o serie de atribuții de la magistrați către grefieri.

Prin urmare, creșterea rolului grefierului în înfăptuirea actului de justiție trebuie să fie privită și prin asigurarea unei salarizări corespunzătoare, prin raportare directă tocmai la regimul de interdicții și incompatibilități și desfășurarea activității în condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, precum și pentru asigurarea unei stabilități în sistem, prin intermediul unei pensii de serviciu.