Vreau card de membru!

Muncim pe datorie, iar Ministerul Justiției știe!

Muncim pe datorie/Rușine să vă fie!”, a fost unul dintre sloganurile strigate de peste 2500 de grefieri în Piața Victoriei din capitală, la mitingul organizat în data de 22 martie 2019, fără a fi auzite de guvernanți care, la acea oră, nu se aflau la serviciu, prevalându-se de organizarea unor evenimente organizate în contextul deținerii de către România a președinției Consiliului UE, iar cei pe care delegația organizației noastre i-a găsit în ”palat” și-au prezentat incapacitatea și incompetența de a purta discuții cu reprezentanții trimiși, pe motivul că nu cunosc aspecte ce țind de profesia noastră.

Iar Ministrul Justiției de la acea vreme, Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader, era în concediu de odihnă…

Una dintre revendicări era plata drepturilor salariale restante.

Astăzi, după mai bine de 6 luni, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, la poziția 57, se află proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei. (vezi proiect).

Potrivit Constituției României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Curios este faptul că singura ”urgența” pentru care a fost dată o Ordonanță de guvern în România pentru o singură categorie salarială a fost, cităm, ”În prezent, în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public nu sunt prevăzute fonduri, la titlul cheltuieli de personal, care să asigure plata acestor diferențe salariale.

Această ordonanță arată, încă o dată, incompetența și incapacitatea guvernanților de a avea o previziune bugetară și faptul că nu mai au bani la buget, întrucât drepturile salariale restante a căror eșalonare s-a dispus, reprezintă drepturi salariale cuvenite pentru perioada 2008 la zi, ca urmare a neaplicării sau aplicării neunitare a legilor de salarizare succesive.

Totodată, arată și cum sunt mințiți angajații de la stat, cu creșterile salariale promise, în campanii electorale, prin promovarea unor legi de salarizare care nu se mai aplică, se aplică etapizat sau chiar se prorogă aplicarea lor… așa cum este cazul și cu mult lăudata Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cel puțin în ceea ce privește categoria noastră profesională – singura categorie profesională care nu a beneficiat de creșterea de 25% promisă în anul 2017 de actuala guvernare.

Nu putem accepta ca personalul auxiliar de specialitate și conex să muncească pe datorie doar pentru simplul motiv că factorii decidenți nu au prevăzut fonduri suficiente pentru achitarea drepturilor salariale restanțe, drepturi calculate în mod eronat de specialiști care nici până la această oră nu au fost trași la răspundere.

Ce mai trebuie punctat este faptul că, pe rolul instanțelor de judecată, se află mii de dosare prin care se solicită plata acestor drepturi salariale restante, majoritatea admise, iar Statul român ar trebui să aibă în vedere faptul că plata acestor drepturi, chiar și eșalonată, va trebui să se facă cu dobânzi de întârziere și actualizări până la plata efectivă… ceea ce va împovăra tot bugetul de stat.

Dar, cum toamna se numără bobocii, iar noi, cei din sistemul de justiție am început să ne numărăm, la propriu, miniștrii care s-au succedat pe scaunul din Apolodor 17, poate este momentul să facem un recensământ al măsurilor adoptate și implementate de aceștia pentru categoria noastră profesională și să arătăm opiniei publice și societății civile care sunt adevăratele preocupări ale celor care ocupă unul dintre cele mai importante portofolii din Guvern – Justiția.

*Identitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial

Muncim pe datorie, iar Ministerul Justiției știe!

Muncim pe datorie/Rușine să vă fie!”, a fost unul dintre sloganurile strigate de peste 2500 de grefieri în Piața Victoriei din capitală, la mitingul organizat în data de 22 martie 2019, fără a fi auzite de guvernanți care, la acea oră, nu se aflau la serviciu, prevalându-se de organizarea unor evenimente organizate în contextul deținerii de către România a președinției Consiliului UE, iar cei pe care delegația organizației noastre i-a găsit în ”palat” și-au prezentat incapacitatea și incompetența de a purta discuții cu reprezentanții trimiși, pe motivul că nu cunosc aspecte ce țind de profesia noastră.

Iar Ministrul Justiției de la acea vreme, Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader, era în concediu de odihnă…

Una dintre revendicări era plata drepturilor salariale restante.

Astăzi, după mai bine de 6 luni, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, la poziția 57, se află proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei. (vezi proiect).

Potrivit Constituției României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Curios este faptul că singura ”urgența” pentru care a fost dată o Ordonanță de guvern în România pentru o singură categorie salarială a fost, cităm, ”În prezent, în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public nu sunt prevăzute fonduri, la titlul cheltuieli de personal, care să asigure plata acestor diferențe salariale.

Această ordonanță arată, încă o dată, incompetența și incapacitatea guvernanților de a avea o previziune bugetară și faptul că nu mai au bani la buget, întrucât drepturile salariale restante a căror eșalonare s-a dispus, reprezintă drepturi salariale cuvenite pentru perioada 2008 la zi, ca urmare a neaplicării sau aplicării neunitare a legilor de salarizare succesive.

Totodată, arată și cum sunt mințiți angajații de la stat, cu creșterile salariale promise, în campanii electorale, prin promovarea unor legi de salarizare care nu se mai aplică, se aplică etapizat sau chiar se prorogă aplicarea lor… așa cum este cazul și cu mult lăudata Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cel puțin în ceea ce privește categoria noastră profesională – singura categorie profesională care nu a beneficiat de creșterea de 25% promisă în anul 2017 de actuala guvernare.

Nu putem accepta ca personalul auxiliar de specialitate și conex să muncească pe datorie doar pentru simplul motiv că factorii decidenți nu au prevăzut fonduri suficiente pentru achitarea drepturilor salariale restanțe, drepturi calculate în mod eronat de specialiști care nici până la această oră nu au fost trași la răspundere.

Ce mai trebuie punctat este faptul că, pe rolul instanțelor de judecată, se află mii de dosare prin care se solicită plata acestor drepturi salariale restante, majoritatea admise, iar Statul român ar trebui să aibă în vedere faptul că plata acestor drepturi, chiar și eșalonată, va trebui să se facă cu dobânzi de întârziere și actualizări până la plata efectivă… ceea ce va împovăra tot bugetul de stat.

Dar, cum toamna se numără bobocii, iar noi, cei din sistemul de justiție am început să ne numărăm, la propriu, miniștrii care s-au succedat pe scaunul din Apolodor 17, poate este momentul să facem un recensământ al măsurilor adoptate și implementate de aceștia pentru categoria noastră profesională și să arătăm opiniei publice și societății civile care sunt adevăratele preocupări ale celor care ocupă unul dintre cele mai importante portofolii din Guvern – Justiția.

*Identitate profesională!

Echipa SNGJ Dicasterial