În ultimii doi ani s-a vorbit destul de des despre problemele grefierilor, o categorie socio-profesională liniștită, puțin cunoscută opiniei publice și care nu a creat mari probleme guvernanților tocmai din cauza statutului acestora: personal ”auxiliar” de specialitate din instanțe și parchete.

Cu toate astea însă, grefierii participă, efectiv, alături de magistrați – judecători și procurori la înfăptuirea actului de justiție.

Codurile au adus atribuții noi în sarcina grefierilor, preponderent prin transferul unor atribuții de la magistrați la grefieri și, deși statutul acestora prevede recrutarea prin Școala Națională de Grefieri, condiție obligatorie pentru accesul în profesie fiind studiile superioare juridice, statutul acestora este desuet, fiind adoptat în anul 2004, prin urmare, fără o recunoaștere a identității profesionale, salarizarea având de suferit.

Timp de 10 ani, deși au fost în vigoare și s-au abrogat 3 legi succesive de salarizare, grefierii și-au obținut recunoașterea drepturilor salariale în instanță, pe de o parte pentru că legile au fost elaborate fără o consultare reală a sindicatelor, iar, pe de altă parte pentru că nu a existat dialog între Ministerul Justiției și Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Așa s-a ajuns și ca celebra lege de salarizare să fie aplicată diferit între grefieri care-și desfășoară activitatea în aceleași condiții și au aceeași încadrare, chiar și în cadrul aceleiași curți de apel! Să nu mai vorbim despre o uniformizare la nivel național.

În anul 2017, la momentul elaborării grilelor de salarizare, grefierii au reclamant Ministerului Justiției faptul că salariile lor sunt greșit calculate, neuniformizate la nivel național, deși exista o decizie a Curții Constituționale și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în acest sens.

Într-un răspuns comunicat reprezentanților grefierilor, Ministerul Justiției susține că a avizat favorabil, cu observații și propuneri proiectul legii salarizării, inclusiv cu privire la salarizarea personalului auxiliar de specialitate, aceste nefiind preluate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Se pare că, ori nu a fost comunicat acest punct de vedere, ori s-a pierdut pe drum, altfel, nu justifică nimic atitudinea de neclintit a ministrului muncii și justiției sociale, Lia Olguța Vasilescu, care afirma că legea salarizării a fost corect elaborată și că nicio categorie profesională nu va avea scăderi salariale, iar, în ceea ce-i privește pe grefieri, vor avea creșteri salariale chiar și de 90%.

Asta justifică greva japoneză și ieșirea în stradă a grefierilor din februarie 2018 când reclamau scăderea salariilor cu sume cuprinse între 36 și 500 lei. Ministrul muncii și justiției sociale i-a chemat la dialog, a emis o notă de recomandare a unui mod de calcul al salariilor, agreat chiar de reprezentanții Curții de conturi, însă, Ministerul Justiției s-a limitat la a comunica ordonatorilor de credite această notă, fără a face și verificări dacă salariile sunt corect calculate și uniformizate. Eventual un control în teritoriu prin corpul de control al ministrului.

În fapt, situația salarizării personalului auxiliar de specialitate din Justiție stă în felul următor: au fost aliniate salariile tuturor funcțiilor care compun această categorie pentru anul 2022, concretizat prin scăderea salariilor specialiștilor IT cu aproximativ 40% și, creșterea, pe hârtie a salariilor grefierilor arhivari și registratori, cu aproximativ 90%, însă gradual până în anul 2022.

Trebuie precizat că, la nivel național, sunt aproximativ 350 de specialiști IT și în jur de 700 de grefieri arhivari și registratori, marea masă a grefierilor fiind cu salariile în plată la nivelul lunii decembrie 2017 și plafonate la nivelul anului 2022. Deci, zero creștere.

Deși ministrul muncii și justiției sociale a afirmat că legea salarizării nu va fi modificată și că vine să rezolve inechitățile salariale generate de guvernările anterioare, aproape toate categoriile profesionale din sistem, consilierii de probațiune, funcționarii publici din cadrul DEFA și specialiștii IT au reușit să-și reîntregească salariile și chiar să aibă creșteri salariale, mai puțin grefierii. Cei care duc greul sistemului.

Ministrul justiției afirma prin presă că ”Dacă în anii 2000, salariul unui grefier ajungea la 80% din cel al unui magistrat, în prezent, procentul este de 25-30%. (….)” și că ”grefierii au o contribuție esențială la activitatea de înfăptuire a justiției”, însă, se pare că interesul față de rezolvarea problemei de salarizare a grefierilor este zero, neluând nicio poziție oficială în acest sens, doar un răspuns la un comentariu pe pagina sa de Facebook, în sensul că ”Ordonatorii secundari aplica standardele de salarizare”.

Ordonatorii secundari fiind curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel, prin reprezentanții legali ai acestora, care, se prevalează că aplică legea…

Deși au sesizat problemele legate de salarizare prin toate căile posibile: adrese, memorii, presă scrisă și televizată, verbal la întâlnirile organizate la minister, grevă japoneză și chiar proteste spontane, acestea au fost sortite eșecului.

De la un an și jumătate de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării care anunța cu creșteri salariale de 25% pentru întreg sistemul bugetar, grefierii, cea mai numeroasă categorie profesională din sistemul de justiție a rămas singura care nu a mai beneficiat de creșteri salariale ulterior datei de 1 decembrie 2015…